DESCARCA PDF SANIA Cînd într-o bună vreme nucul din faţa casei s-a uscat, moș Mihail și-a scos cîrja din tindă, și-a dat pălăria pe ochi și a început a se plimba în jurul lui de-ţi părea că-i numără crengile. I-a măsurat tulpina și din ochi, și cu șchioapa, a încercat de nu dă drumul la coajă și tocmai spre chindii, cînd ciubotele au început să i scapară cam grele, a pus cîrja la locul ei și a așezat pălăria omenește. Pe urmă și-a zis în gîndul lui: — Am să fac o sanie. Sanie... Mare lucru-i o sanie. Așterni într-însa un covoraș să n-o prindă răceala, arăţi cailor că n-ai uitat biciul acasă și te duci, că abia mai dovedește soarele să se ţină pe urma ta. Și abia atunci uiţi să-ţi numeri anii, și-ţi vezi iar prietenul pe care au început să ţi-1 fure drumurile, și pe pîrtia făcută de tine mulţi drumeţi își găsesc calea, și satul, și casa. O sanie — atîta îi trebuie omului și iar e om. Numai să-i faci o sanie pe care au visat-o toţi lemnarii de pe lume cîţi au fost, o sani
Pregătire Bacalaureat Limba și Literatură Română